| Articole |
| Evenimente |
| Premii |
Poeziede Toma GrigorieTe întrebi Unde se închide cercul te întrebi fără rost Găseşte urna în care ai pus primul cuvânt Dolce far niente în legănarea rotirii Priveşte adânc în abisul uman ţi-ar spune Nietzsche atunci şi el te priveşte Cercul pietrei rostogolite de apele repezi nu se-ntreabă unde şi-a pierdut colţurile Sfera de pe umeri îţi luminează calea Câtă lumina ai furat din soare îţi va ajunge te întrebi să închizi cercul nopţii? Mai degrabă cu minus O zi răutăcioasă de octombrie nu-şi ţine acasă nici frigul nici vântul E atâta iarnă în faţă de ce se grăbeşte Tabietul de dimineaţă dejunul cafeaua navigarea pe net Picăturile de ploaie înscriu pe geam un alfabet morse apocrif Amocul apare de niciunde E musai să lucrez ceva ca să-l alung Lucrurile din cameră încep să plutească pe aerul dens al reveriei De unde s-a iţit oceanul în care înot disperat spre un mal inexistent O Doamne tălmăceşte-mi rătăcirea să-i înţeleg sensul E cu semnul plus sau mai degrabă cu minus Cad lucrurile pocnind parchetul la locurile lor * Un zâmbet matern la primii paşi nesiguri ecce homo! * O ţuică fiartă vin ghiurghiliu vis în zăpadă * Destin uman ştampilă cu cerneală simpatică * Vers modern fără botezul sângelui durată zero * Nopţile albe lumina lor îmi cerneşte viaţa * Valul cu palma sprijinită pe pietre pietrele umeri * Noaptea pod între stele dărâmat de buldozerele zorilor * În fântâna nopţii cade o stea un eu înecat * În malul surpat alfabetul erelor istoriile * Vis de noapte ajuns împărat preţ de-un haiku * Două silabe încleiate în smoală cuvântul noapte * Vaca rumegă tacticos iarba meditaţie Fără iubire Fără iubire omul ar cădea înapoi în regnul matriceal Fără iubire lumea s-ar îneca în marea moartă a tăcerii Fără iubire copilul acesta ar fi rămas sâmbure amar în sămânţa uscată Fără iubire poetul ar deveni un monstru de cuvinte cu colţi de şacal Fără iubire pixul acesta s-ar preface în sabie însetată de sânge Fără iubire n-ar exista niciun cuvânt cu numele iubire Nu trebuie decât să le întinzi mâna Dimineţile o infimă renaştere Visul iese din găoace încep să-i crească aripile de lapte One night stand adică aventura de o noapte cu tine însuţi Viaţa se scaldă din nou în apele nădăjduirii după înnămolirea din ziua anterioară Totul îţi pare posibil şi de ce n-ar fi aşa Poate asta e ziua în care îţi zâmbeşte Fortuna personală Cu uneltele în spate împingi bolovanul sisific cu puteri nebănuite Da acum acum mult aşteptatul vis mult visata realitate sunt chiar aici după colţ nu trebuie decât să le întinzi mâna Departele aproape Erai acolo în departele acela misterios Privirile pierdute se regăseau în filmele nopţii Te-am adus aproape flăcările s-au stins deasupra comorii |